mai mananci un biscuite si il asculti pe Bob Marley.... te plictisesti in ultimu' hal iara esti singur in camera si nu e nimeni care sa vina pe la tine in vizita... ai un somn in oase de iti vine sa rupi patul de somn dar mai bine te extenuezi pana la 0 si apoi iei somn la ora stabilita.... cafea nu bei ca iara stai ca bufnita si faci nopti albe in prostie iara doua zi te trezesti numai tu stii cum... ajungi in fata oglinziisi iti bagi pixu' ca arati ca moartea in vacanta cu ochiicat cepele si cu cearcane sub ochi... nu ai ce face ca asta e sistemul de invatamant universitar....
te mai uiti pe geam.... incerci sa descoperi splendoarea naturii antropice si parca mai tare te obosesti... deodata vezi 3 porumbei care vin la pervazul tau... incepi sa zambesti parca te simti implinit... parca te simti acasa..... ai vrea sa le faci o poza insa cum ai facut vreo miscare, porumbeii zboara in alta parte si tu ramai doar cu filmul intiparit in creier... apoi te gandesti la viata lor... "ce stiu ei? ii inteleg ca au zburat... ei tin la viata lor... oare cum ar fi sa pot zbura si eu ca un porumbel? liber, fara grija zilei de maine faci ce au facut si cei de dinaintea ta... nu-i stress..." insa te trezesti la realitate si realizezi ca esti om. iar ca fiinta superioara, trebuie sa faci ceva cu viata ta... sa iti atingi scopul propus...
chiar mai devreme m-am gandit si poate am gasit un raspuns la intrebarea : "de unde ma simt asa de obosit desi am tras o gaina de somn ca as putea trage un tren din CJ inspre Bistrita si retur?" raspunsul e ASTENIA DE PRIMAVARA...
mai mananci un biscuite... mai trece ceva timp... parca numeri secundele pana sa ajungi acasa...